Romania risca sa intre intr-o perioada de stagnare economica si pierdere a competitivitatii daca vom urma un model economic nesustenabil, caracterizat de crestere bazata predominant pe consum si indatorare, fara investitii in tehnologie, reforme si inovatie, considera Cristian Popa, membru in Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR), intr-un articol de opinie transmis Agerpres. Specialistul a subliniat ca opinia prezentata in articol ii apartine si nu reprezinta pozitia Bancii Nationale a Romaniei."Ne aflam intr-o etapa critica a procesului de convergenta. Daca vom urma un model economic nesustenabil, caracterizat de crestere bazata predominant pe consum si indatorare, fara investitii in tehnologie, reforme si inovatie, riscam sa intram intr-o perioada de stagnare economica si pierdere a competitivitatii. Pana acum, tara noastra a beneficiat de un nivel relativ scazut al datoriei publice raportat la PIB, insa dinamica nivelului indatorarii necesita o atentie sporita. Cresterea datoriei trebuie gestionata cu prudenta, pentru a evita acumularea unor vulnerabilitati similare celor din Sudul Europei. Astfel, consolidarea fiscala este imperios necesara. De la 25% la 75% din media UE, progresul a fost impulsionat de reforme structurale, capital si eficientizarea utilizarii resurselor existente. Insa, pentru a face pasul urmator, Romania trebuie sa accelereze ritmul inovarii, sa liberalizeze economia si sa sustina acumularea de capital", considera Cristian Popa.
In opinia sa, obiectivul principal trebuie sa fie cresterea productivitatii muncii prin tehnologizare, automatizare si inovare. Din pacate, tara noastra se afla constant in coada clasamentelor privind cercetarea si dezvoltarea, sustine acesta.
"In plus, mediul privat are nevoie de un ecosistem in care initiativa sa fie incurajata, nu ingradita de birocratie, taxe si reglementari impredictibile. Succesul trebuie sustinut, nu descurajat prin taxare. Reducerea barierelor administrative, un cadru fiscal stabil si o competitie economica sanatoasa sunt esentiale pentru atragerea investitiilor si stimularea inovatiei. Mai multa libertate economica si un stat care faciliteaza, nu impiedica, sunt ingredientele unei cresteri economice sustenabile. De asemenea, fondurile europene trebuie valorificate inteligent, pentru ca nu vom beneficia de ele la nesfarsit", a precizat Cristian Popa.
Parcurs impresionant al Romaniei in ceea ce priveste convergenta economica cu UE
Oficialul BNR a subliniat ca, in ultimele doua decenii, Romania a parcurs un drum impresionant in ceea ce priveste convergenta economica cu Uniunea Europeana: de la 26% din media UE in anul 2000 (PIB pe cap de locuitor, ajustat la paritatea puterii de cumparare), la 80% in 2023, conform datelor Eurostat.
"Practic, in acest interval, Romania a redus decalajul fata de media europeana cu aproximativ doua puncte procentuale pe an. Aceasta ascensiune s-a bazat pe accesul la piata unica, pe influxul de investitii straine directe (ISD), pe imbunatatirea cadrului institutional si pe valorificarea unei forte de munca bine pregatite, dar anterior ineficient utilizate. Insa, pe masura ce ne apropiem de media europeana, ritmul convergentei incetineste. Asemenea procesului de dezinflatie, ultima parte a drumului este cea mai complicata. Modelul bazat pe forta de munca ieftina isi atinge limitele: de acum inainte cresterea economica trebuie sa vina din productivitate, nu din avantajul costurilor reduse. Salariile au crescut, demografia devine tot mai nefavorabila, iar preturile ridicate la energie exercita o presiune tot mai mare asupra competitivitatii. Astfel apare riscul convergentei incomplete, un fenomen similar cu ceea ce economistii numesc «capcana venitului mediu». In acest scenariu, o economie reuseste sa reduca initial decalajele de venit, dar nu poate sustine acest progres pe termen lung, existand posibilitatea de stagnare economica sau chiar regres", a precizat Cristian Popa.
Potrivit acestuia, experienta tarilor din Sudul Europei (Grecia, Spania si Italia) ilustreaza perfect acest pericol.
"La inceputul anilor 2000, aceste economii erau in apropiere de media UE. Grecia ajunsese la 98% din media UE in 2004, Spania chiar a depasit-o pentru o scurta perioada, iar Italia se situa la 120% din media europeana. Insa, in urmatorii ani, aceste state au experimentat stagnare/declin economic, intrand intr-un impas din care nu au reusit sa iasa complet nici pana astazi. Aceste tari s-au bazat pe un model economic nesustenabil: cresterea consumului prin indatorare. Grecia a devenit dependenta de finantare externa, fara a implementa reforme structurale durabile, ceea ce a condus la o criza economica profunda. Spania a trecut printr-o bula imobiliara care, odata sparta, a provocat recesiune si somaj ridicat. Italia a inregistrat, la randul sau, un declin economic treptat", sustine Cristian Popa.
El a precizat ca modelul de crestere economica a fost diferit in Europa Centrala si de Est.
"Daca tarile sudice au fost stimulate de consum, economiile CEE (precum Polonia si Cehia) s-au dezvoltat mai degraba prin productie, investitii si exporturi. O diferenta notabila a fost si natura fluxurilor de capital: Sudul Europei a atras preponderent credite, in timp ce regiunea CEE s-a bazat mai mult pe investitii straine directe. Romania cumva oscileaza intre cele doua modele", a punctat Cristian Popa.
