Universitatea Politehnica Timisoara are in implementare proiecte proprii cu finantare prin Planul National de Redresare si Rezilienta in valoare de peste 200 de milioane de lei. Acesti bani europeni asigura modernizarea campusului universitar si ofera studentilor, dar si cadrelor didactice, un mediu de studiu si cercetare la cele mai inalte standarde. Strategia UPT din ultimii ani s-a concentrat pe atragerea intensiva de finantari europene, mai ales ca sumele pentru investitii ce provin de la bugetul de stat nu depasesc zece milioane de lei pe an. De altfel, Universitatea Politehnica Timisoara este implicata ca partener si in alte proiecte cu finantare prin PNRR, care si acestea depasesc 200 de milioane de lei."Cu acesti bani reusim sa renovam complet patru camine studentesti, construite in anii ’60. Vor deveni unitati de cazare moderne cu baie in fiecare camera, practic vor fi ceea ce ne cer studentii de cativa ani. Noi, ca universitate, chiar daca avem un patrimoniu mare, majoritatea cladirilor sunt construite in urma cu 50-100 de ani. Dupa 1990, investitiile in acestea au fost putine, nu prea aveai oportunitati si bani sa le renovezi. Au mai fost facute cateva cosmetizari, insa abia acum reusim sa le aducem la nivel european. O mare parte dintre laboratoare am reusit deja sa le reabilitam cu ajutorul companiilor sau veniturilor proprii si din cercetare, insa cele care au ramas nerenovate vor fi aduse si acestea la standarde moderne, tot cu fonduri europene”, a declarat Florin Dragan, rectorul Universitatii Politehnica Timisoara.
Pe langa modernizarea caminelor, fondurile europene sunt utilizate pentru reabilitarea si eficientizarea energetica a mai multor cladiri universitare. Prin aceste proiecte, se vizeaza reducerea consumului de energie, utilizarea de surse regenerabile si implementarea unor solutii sustenabile pentru viitor. De asemenea, investitii importante sunt si in infrastructura digitala. Unul dintre proiectele aflate in implementare este DigiUPT, care pune accent pe modernizarea infrastructurii IT&C si utilizeaza tehnologii digitale avansate, in corelare cu nevoile prezente si viitoare ale pietei fortei de munca si tehnologiile si profesiile emergente, cu un focus pe tehnologiile moderne – Inteligenta Artificiala, Blockchain, Robotica si IoT.
"Am vazut unele statistici care arata ca 70% din investitiile din Romania provin din fonduri europene. Noi ne-am creat o echipa buna sa atragem fonduri si prin PNRR, si prin alte programe operationale, cum ar fi Programul Regional Vest, si prin orice linie de finantare disponibila. Noi suntem in situatia in care pentru fiecare leu primit pentru infrastructura de la bugetul de stat, atragem alti 20 de lei din fonduri europene, doar cu proiectele noastre, fara sa le mai includem pe cele in care suntem parteneri. Majoritatea vor fi implementate la timp, insa acolo unde suntem parteneri cu alte institutii, acolo sunt ceva intarzieri ce trebuie rezolvate”, a continuat Florin Dragan.
Proiectele aflate in derulare vor aduce beneficii majore nu doar pentru studentii si profesorii Universitatii Politehnica Timisoara, ci si pentru mediul economic si de cercetare. Infrastructura modernizata va permite atragerea unor profesionisti de top in domeniul academic, va facilita colaborari internationale si va contribui la formarea unor generatii de specialisti bine pregatiti pentru cerintele pietei muncii.
La nivel de tara, proiectele finantate prin PNRR au inceput cu multe intarzieri, asa ca este nevoie de o prelungire a termenelor
Conform regulamentelor europene, toate proiectele finantate prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) trebuie finalizate pana in 30 iunie 2026. Cu toate acestea, avand in vedere intarzierile si dificultatile birocratice intampinate la nivel national, este nevoie de discutii privind posibilitatea unei prelungiri pentru anumite proiecte strategice.
"Implementarea proiectelor cu finantare PNRR se desfasoara in paralel cu alte programe operationale aferente exercitiului financiar 2021-2027. In aceste conditii presiunea la nivelul resursei umane din cadrul beneficiarilor, in sectoare esentiale de tipul achizitiilor, implementarii si managementului de proiect, managementului investitiilor este foarte mare. In acelasi timp, ultimii ani au fost marcati de diverse perioade de blocare a angajarilor, in conditiile in care fondurile PNRR nu au o componenta eligibila de resurse umane. Pentru toti beneficiarii, dar si pentru coordonatorii de reforme acestea reprezinta provocari majore”, a declarat Simon Pescari, prorector UPT responsabil cu investitii, patrimoniu si dezvoltare sustenabila.
"Ne-am confruntat cu o lansare tarzie a multor apeluri, birocratia este semnificativa. Sunt multe elemente care pun in pericol implementarea proiectelor finantate, la nivel national. De asemenea, la nivelul coordonatorilor de reforme, sarcina uriasa de finantare si raportare, in balanta cu resursele disponibile, reprezinta un obstacol in ducerea la bun sfarsit a proiectelor. Toate acestea duc la o singura concluzie: trebuie prelungit termenul de implementare, daca vrem sa ne dezvoltam serios ca tara. Sunt institutii care abia acum liciteaza anumite proiecte, nu vor avea cum sa le termine intr-un an de zile, chiar daca vor beneficia de tot norocul din lume. Este nevoie de unitate, membrii guvernului si europarlamentarii trebuie sa faca tot posibilul ca termenul sa fie prelungit. Din pacate, in spatiul public nu am vazut inca pe cineva sa arate ca face acest lucru chiar daca se incearca”, a incheiat Florin Dragan, rectorul Universitatii Politehnica Timisoara.
