Expertii Fondului Monetar International (FMI) au publicat recent o analiza pe tema consecintelor pe termen mediu ale pandemiei, care are la baza evolutiile de dupa incidenta unor socuri similare in trecut. Conform acestei analize incidenta pandemiei si consecintele acestui soc vor avea impact asupra evolutiei economiei reale pe termen scurt, dar ar putea afecta si balanta investitii-economisire pe termen mediu (cel putin o generatie).Din perspectiva termenului scurt este de asteptat o redinamizare in sfera economiei reale, pe masura eliminarii restrictiilor introduse pentru contracararea crizei sanitare si resimtirii mix-ului relaxat de politici economice (fara precedent) in implementare in marile blocuri economice ale lumii incepand cu luna martie (inclusiv programe monetare neconventionale de 6 trilioane USD si planuri fiscal-bugetare si de venituri de peste 10 trilioane USD). Evolutia recenta a indicatorilor macroeconomici avansati si coincidenti confirma acest scenariu.
Din perspectiva termenului mediu incidenta pandemiei si consecintele acestui soc ar putea influenta balanta investitii-economisire, cu impact pentru evolutia costurilor reale de finantare. Practic, rata de economisire va creste in urma incidentei acestui soc, aspect confirmat de evolutiile din trimestrul I (inclusiv in Romania rata de economisire la nivelul populatiei a urcat la 16.6%, maximul din ultimele decenii).
Pe de alta parte, nivelul redus al costurilor reale de finantare are implicatii pozitive pentru dinamica investitiilor productive si pentru climatul din piata fortei de munca, fiind de asteptat o majorare a salariului real, ceea ce a inceput deja sa se intample in Statele Unite (prima economie a lumii), aspect evidentiat in al doilea grafic din partea dreapta. Aceasta evolutie este influentata si de rebalansarea raportului munca/capital (in jos), dat fiind ca incidenta crizei sanitare afecteaza mai mult factorul munca si mai putin factorul capital.
Conform estimarilor FMI (pe baza evolutiilor in urma pandemiilor anterioare) salariul real creste gradual, astfel incat dupa 40 de ani de la incidenta crizei sanitare este cu 10% mai ridicat. Totodata, nivelul redus al costurilor reale de finantare va permite guvernelor sa diminueze datoria publica (care va creste semnificativ in 2020, prin prisma masurilor fara precedent implementate pentru contracararea crizei sanitare si impactului economic al acesteia).
Conform analizei, rata reala de dobanda post-pandemie a fost cu 1.5 puncte procentuale mai mica aproximativ 20 de ani dupa incidenta crizei sanitare. In plus, convergenta spre nivelul pre-pandemie a mai durat inca doua decenii. Pe de alta parte, expertii FMI atrag atentia cu privire la cateva caracteristici ale actualei pandemii care ar putea contracara scaderea ratei reale de dobanda pe termen mediu.
In primul rand, rata efectiva de mortalitate este mult mai mica comparativ cu alte pandemii din trecut, iar sistemul medical este mult mai pregatit sa intervina.
In al doilea rand, spre deosebire de crizele sanitare anterioare, pandemia coronavirus afecteaza indeosebi persoanele in varsta, care nu mai participa pe piata fortei de munca si tind sa economiseasca mai mult fata de tineri.
In al treilea rand, programele fiscal-bugetare si de venituri fara precedent implementate de la declansarea pandemiei vor determina cresterea semnificativa a datoriei publice, ceea ce ar putea conduce la acumularea de presiuni pentru majorarea costurilor reale de finantare.
In incheierea analizei expertii FMI previzioneaza un nivel redus al costurilor reale de finantare pe termen mediu, ceea ce ofera marja ridicata de manevra pentru interventia agresiva cu politici fiscal-bugetare pentru a contracara consecintele crizei sanitare.
