IG: Sunt momente cand pretul activelor nu reflecta valoarea lor intrinseca

In cei peste 10 ani de experienta in managementul riscului de credit, si peste 1.000 de intalniri de afaceri in care am cunoscut antreprenori din toate sectoarele de activitate, regiunile tarii sau varste diferite, am realizat cateva erori de gandire care distorsioneaza perceptia si intelegerea realitatii din exterior. Acestea pot duce la decizii importante de business care implica atragerea unor datorii importante sau riscuri semnificative! Daca erorile cognitive sunt foarte grave, iar deciziile de business sunt complet eronate intr-un context de business neprielnic, toate acestea pot duce la inceputul sfarsitului afacerii respective!

Erorile cognitive sunt limitari cauzate de faptul ca agentul economic nu este complet rational in procesul decizional (conform finantelor traditionale, „omul economic rational” prezinta aversiune la risc, cauta maximizarea utilitatii prin minimul de efort si detine informatia completa, in timp ce pietele sunt eficiente si pretul activelor reflecta valoarea lor intrinseca). In realitate, atat dinamica generala a pietelor, cat si actiunile individuale ale agentilor economici, sunt influentate de limitari cognitive si emotionale care denatureaza perceptia realitatii si pot duce la decizii strategice inoportune. Astfel, conform teoriei finantelor comportamentale, „omul normal” nu detine, nu poate procesa si nu intelege complet si corect informatia din jurul sau, este sensibil la modul cum informatia este prezentata, poate lua decizii suboptimale (care nu sunt perfecte din acceptiunea omului rational) si poate reactiona cu sau fara aversiune la risc! De aceea, pietele financiare pot devia temporar, sau pe termen lung, de la forma eficienta (pretul activelor nu reflecta valoarea lor intrinseca). Acest fenomen este atat de complex si important, incat Richard H. Thaler, unul dintre pionierii in stiinta finantelor comportamentale, a primit premiul Nobel in anul 2017 pentru cercetarea adusa in aceasta directie. In cele ce urmeaza sunt descrise, pe scurt, cele mai importante dintre limitarile cognitive si cum pot fi ele identificate prin adresarea unor intrebari cheie in acest sens!

Erorile cognitive: sunt cauzate de limitarile rationale si pot fi eliminate prin educatie si accesul la informatie. Acestea se impart in doua mari categorii:

Sunt erori care determina pastrarea unei opinii deja formate. Din aceasta categorie fac parte urmatoarele erori cognitive:

Ancorare si ajustare: apare atunci cand opinia formata initial este ajustata arbitrar in sus sau in jos in functie de informatiile noi care sunt disponibile. Aceasta eroare este foarte apropiata de conservatorismul cauzat de reticenta de a schimba semnificativ opinia initiala. Informatiile noi sunt independende de o prima estimare (uneori, arbitrar decisa) si ar trebui considerate independent de referinta initiala;

Confirmarea: apare atunci cand agentul economic observa, denatureaza sau considera doar informatia care este de natura sa sustina punctul lor de vedere;

Reprezentativitatea: apare atunci cand agentul economic proceseaza informatia nou aparuta in baza unor clasificari vechi sau experiente trecute, fara sa incorporeze contextul prezent printr-un proces decizional mai complex;

Iluzia controlului: apare atunci cand agentii economici cred ca pot controla complet rezultatele viitoare, desi acestea sunt influentate de factori externi impredictibili. De multe ori, aceasta eroare cognitiva este asociata cu limitari emotionale precum: iluzia cunoasterii (atunci cand crezi ca stii lucruri pe care, de fapt, nu le cunosti), atribuirea de sine (atunci cand crezi ca succesul este datorat actiunilor tale) sau supraincrederea;

Retrospectiva limitata: apare in cazul memoriei selective, respectiv atunci cand agentii economici isi amintesc momentele cand au avut dreptate, si mai putin (sau partinitor) momentele cand s-au inselat. De asemenea, de multe ori, agentii economici supraestimeaza ceea ce putea fi cunoscut la un moment dat in trecut („dupa razboi, multi viteji se arata…” doar ca ei nu au purtat lupta sau nu au fost in mijlocul evenimentelor).

Sunt erori cauzate de modul in care informatiile noi sunt considerate in procesul decizional. Din aceasta categorie fac parte urmatoarele erori cognitive:

Ancorare si ajustare: apare atunci cand opinia formata initial este ajustata arbitrar in sus sau in jos in functie de informatiile noi care sunt disponibile. Aceasta eroare este foarte apropiata de conservatorismul cauzat de reticenta de a schimba semnificativ opinia initiala. Informatiile noi sunt independende de o prima estimare (uneori, arbitrar decisa) si ar trebui considerate independent de referinta initiala;

Tiparul mental: apare atunci cand agentii economici gestioneaza diferit o anumita suma de bani in functie de modalitatea prin care aceasta a fost procurata. Astfel, sursa fondurilor, precum si dimensiunea costului de finantare, pot influenta agentii economici in nivelul de risc acceptat. Spre exemplu, fondurile obtinute repede si la costuri mici, pot fi utilizate pentru investitii pe termen lung si mai riscante (exact ceea ce s-a intamplat cu toate firmele care au intrat in insolventa utilizand resurse financiare atrase pe termen scurt de la furnizori, prin extinderea termenelor de plata, pentru finantarea investitiilor neprofitabile pe termen lung – aspect detaliat in primul capitol al acestei carti). Spre deosebire de aceasta situatie, actionarii care contribuie la constituirea unui capital social prin aport personal din fondurile proprii, tind sa fie mult mai atenti cu investitiile realizate, mai ales daca fondurile respective au fost obtinute prin munca consistenta intr-o perioada lunga de timp;

Eroarea de incadrare: apare atunci cand agentul economic ajunge la decizii diferite in functie de ordinea in care aceeasi informatie este prezentata, sau ofera un raspuns diferit in functie modul in care intrebarea este adresata;

Disponibilitatea informatiei: apare atunci cand agentul economic pune accentul mai mult pe informatia care este deja disponibila. Aceasta eroare este cauzata de preferinta pentru confort (in sensul evitarii efortului necesar pentru obtinerea de informatii complete) sau de experienta limitata (sunt considerate doar informatiile inteligibile sau care fac trimitere cu o experienta din trecut).

Odata constientizate, biasurile cognitive pot fi corectate prin educatie si invatare continua. Daca persoana afectata de aceste limitari rationale este expusa unor riscuri semnificative si capactitate redusa de a absorbi potentialele pierderi, atunci se recomanda constientizarea si rezolvarea acestor biasuri prin educare. Pentru informatii suplimentare, click aici!