Compania de constructii Katar Conneg a incheiat anul 2024 cu o cifra de afaceri de aproximativ 121 milioane de lei, in crestere cu 30% fata de anul precedent si cu peste 300% fata de nivelul din 2020, ceea ce confirma o traiectorie ascendenta constanta si sustenabila a companiei, in ultimii ani. Aceasta evolutie este rezultatul consolidarii pozitiei societatii pe piata lucrarilor publice si al capacitatii operationale crescute, inclusiv prin atragerea si retinerea fortei de munca specializate. In primele 3 luni din 2025, Katar Conneg a semnat contracte in valoare de peste 50 de milioane de lei, iar in perioada imediat urmatoare conducerea companiei estimeaza semnarea unor noi contracte care, cumulat, depasesc 40 de milioane de lei, ceea ce contureaza o perspectiva pozitiva pentru intreg anul 2025. Pe baza acestor contracte si a portofoliului in continua extindere, Dragos Barceanu, director general al Katar Conneg, estimeaza ca va inchide anul 2025 cu o cifra de afaceri de circa 200 de milioane de lei, in functie si de dinamica executiei si a fluxului de plati. Aceasta tendinta ascendenta este sustinuta de investitiile realizate in logistica, personal si digitalizarea proceselor, dar si de orientarea constanta spre proiecte cu grad mare de complexitate, care valorifica expertiza tehnica acumulata. In prezent, compania are un portofoliu de contracte cu o valoare totala de un miliard de lei.- Cum a evoluat activitatea de constructii in primele 3 luni din 2025 si cum credeti ca se va dezvolta aceasta pana la finalul anului, dar si in perspectiva anilor 2026-2030?
- In ciuda provocarilor sistemice generate de intarzierile la plata din partea unor autoritati contractante, manifestate inca din ultimul trimestru al anului 2024 si prelungite in debutul anului 2025, activitatea Katar Conneg a cunoscut un trend constant de crestere. Am reusit sa mentinem un ritm alert si sustinut de executie in cadrul contractelor aflate in derulare, fara a afecta termenele contractuale sau calitatea lucrarilor.
Aceasta stabilitate operationala a fost posibila printr-o gestionare riguroasa a cashflow-ului, o planificare dinamica a resurselor si, mai ales, printr-un efort sustinut de consolidare a fortei de munca. In primele luni ale lui 2025 am suplimentat echipele de executie cu personal calificat din spatiul international, asigurandu-ne, astfel, capacitatea de a raspunde simultan mai multor proiecte de anvergura. Insa, in contextul eliminarii facilitatilor fiscale pentru sectorul constructiilor incepand cu 1 ianuarie 2025, conform OUG nr. 156/2024, companiile din domeniu se confrunta cu o crestere semnificativa a costurilor salariale. Eliminarea lor a dus la o majorare a sarcinii fiscale pentru angajatori si angajati, ceea ce a generat o presiune suplimentara asupra bugetelor tuturor companiilor din constructii si, implicit, a noastra. Cu toate acestea, am ales sa mentinem nivelul net al salariilor angajatilor, asumandu-ne integral impactul financiar al noilor masuri fiscale. Aceasta decizie reflecta angajamentul companiei fata de stabilitatea si motivarea fortei de munca, esentiale pentru mentinerea calitatii si eficientei in executia proiectelor.
Pentru a face fata noilor conditii economice si fiscale, am implementat strategii de optimizare a costurilor indirecte si de eficientizare a proceselor operationale. Compania continua sa investeasca in formarea profesionala a angajatilor si in tehnologii moderne, pentru a spori productivitatea si a reduce impactul cresterii costurilor.
Avand in vedere actualul context economic si legislativ, estimam ca pana la finalul anului 2025 activitatea in sectorul constructiilor se va mentine intr-un ritm oscilant, cu zone de activitate concentrate pe proiecte deja finantate sau aflate in faze avansate de implementare, insa cu o evidenta retinere in demararea de noi investitii, in special in zona publica.
Pentru perioada 2026-2030, perspectivele depind fundamental de deciziile guvernamentale care vor fi luate in urmatorii 1-2 ani. Daca actualul climat de instabilitate legislativa, lipsa de predictibilitate fiscala si subfinantare a programelor de investitii se mentine, exista un risc real de contractie treptata a capacitatii sectorului – prin iesirea din piata a firmelor mici si mijlocii, migrarea personalului calificat si o scadere generala a apetitului investitional. In absenta unei strategii coerente la nivel central, care sa sustina constructiile prin masuri fiscale, stabilitate contractuala si mecanisme financiare flexibile, sectorul risca sa intre intr-un ciclu de stagnare, cu impact negativ nu doar asupra economiei, ci si asupra capacitatii statului de a moderniza infrastructura esentiala. Constructiile nu pot functiona eficient intr-un mediu in care riscurile sunt unilateral transferate catre antreprenori, iar costurile reale nu sunt recunoscute sau compensate.
In acest scenariu, Katar Conneg va continua sa-si adapteze modelul de business prin consolidarea parteneriatelor strategice, diversificarea surselor de venit si atragerea de resursa umana stabila, insa dezvoltarea sanatoasa a intregului sector depinde, inevitabil, de revenirea la o politica publica predictibila, sustenabila si orientata spre investitie reala
- Ce perspective sunt pentru perioada urmatoare, in constructii, avand in vedere eliminarea facilitatilor din domeniu si reducerea la 40% a ponderii fondurilor nerambursabile pentru investitii prin programele operationale din perioada 2021-2027?
- Eliminarea facilitatilor fiscale din sectorul constructiilor si reducerea la 40% a ponderii fondurilor nerambursabile alocate investitiilor prin programele operationale 2021-2027 reprezinta factori cu impact direct si profund asupra perspectivei sectorului in perioada urmatoare. Comparativ cu perioada anterioara, actualul context economic si legislativ este marcat de instabilitate si impredictibilitate, aspecte care afecteaza in mod direct capacitatea sectorului de constructii de a functiona eficient si sustenabil. Desi si in anii anteriori am intampinat dificultati semnificative legate de intarzierile sistemice la plata din partea autoritatilor contractante, aceste dezechilibre au fost partial compensate prin mentinerea facilitatilor fiscale dedicate sectorului, dar si prin perspectiva fondurilor europene nerambursabile care asigurau un cadru investitional previzibil si stabil. Intr-un sector in care salariile nete sunt asumate contractual si negociate in mod transparent, eliminarea scutirilor a generat o crestere automata a costurilor salariale pentru angajatori.
Katar Conneg a ales sa suporte integral aceasta diferenta, pentru a proteja stabilitatea echipelor sale, insa impactul asupra costurilor indirecte este semnificativ. Pe langa acestea, trebuie subliniat ca subcontractorii cu care colaboram au transmis deja notificari de majorare a preturilor, invocand cresterea reala a costurilor salariale, ca urmare a eliminarii facilitatilor. Aceste solicitari sunt perfect justificate din perspectiva economica, insa imposibil de preluat in relatia contractuala cu autoritatea contractanta, intrucat majorarea costurilor ca urmare a eliminarii facilitatilor fiscale nu este recunoscuta ca eveniment imprevizibil sau eligibil pentru ajustari de pret, conform cadrului legislativ in vigoare.
Prin urmare, impactul acestei masuri este cu atat mai grav, afectand direct viabilitatea financiara a contractelor aflate in derulare si punand o presiune suplimentara pe antreprenorul general, care devine singurul absorbant al unei poveri fiscale transferate brusc, unilateral si lipsit de orice mecanism compensatoriu. Aceasta volatilitate fiscala, care s-a accentuat de la un an la altul, combinata cu absenta unor politici coerente de investitii publice, conduce la imposibilitatea unei planificari financiare si operationale eficiente, afectand grav capacitatea antreprenorilor generali de a mentine angajamente ferme pe termen lung. Mai mult, in lipsa unor interventii corective urgente, riscam o degradare sistematica a unui sector care nu doar ca reprezinta unul dintre cele mai importante motoare economice ale Romaniei, ci si este esential pentru modernizarea infrastructurii publice – scoli, spitale, drumuri, retele de utilitati.
In concluzie, daca perioada anterioara, desi dificila, a permis un echilibru minim intre constrangeri si oportunitati, actualul cadru impinge constructiile spre un risc real de blocaj sistemic, in absenta unei interventii strategice si asumate din partea autoritatilor centrale in intervalul urmator.
- In ce masura este afectata activitatea economica, dar si din domeniul constructiilor/ investitiilor de dezechilibrele economice generate de prelungirea conflictului din Ucraina, adancirea celui din Orientul Mijlociu, dar si politica tarifara a administratiei Trump?
- Impactul cumulativ al dezechilibrelor geopolitice – in special prelungirea conflictului din Ucraina, intensificarea instabilitatii in Orientul Mijlociu si perspectiva unei politici tarifare protectioniste a administratiei Trump – se resimte deja in mod indirect, dar semnificativ, asupra activitatii economice, in general, si asupra sectorului constructiilor, in particular.
Pentru companiile din domeniul constructiilor, precum Katar Conneg, principalele efecte sunt vizibile in trei directii: volatilitatea preturilor materialelor de constructii, discontinuitati in lanturile de aprovizionare si cresterea costurilor logistice si de transport. De exemplu, conflictele din Ucraina si Orientul Mijlociu afecteaza in mod direct piata energiei, a otelului, a cimentului si a altor materiale de baza, cu repercusiuni asupra preturilor si disponibilitatii acestora pe piata regionala. La acestea se adauga tensiunile comerciale globale, precum posibilele bariere tarifare impuse de SUA, care risca sa genereze efecte in lant si asupra pietelor europene prin accentuarea inflatiei si incetinirea comertului international.
Mai grav este faptul ca aceste turbulente externe se suprapun peste un climat intern deja instabil – caracterizat de modificari fiscale frecvente, lipsa de predictibilitate bugetara si reducerea fondurilor nerambursabile. Aceasta acumulare de factori de risc limiteaza capacitatea sectorului de constructii de a planifica pe termen mediu si de a mentine un ritm constant de investitii. Pentru noi, aceste contexte globale nu au condus, pana in prezent, la blocaje in executia proiectelor, insa efortul de adaptare s-a intensificat. Incercam sa implementam masuri proactive de diversificare a surselor de aprovizionare, contracte flexibile cu furnizorii si monitorizare permanenta a riscurilor valutare si logistice. Cu toate acestea, este evident ca orice prelungire sau adancire a acestor crize internationale va continua sa tensioneze pietele si sa fragilizeze si mai mult sectorul constructiilor – deja afectat de dezechilibre interne majore.
- Ce masuri considerati optime, la nivelul viitoarei administratii prezidentiale si al guvernului pentru a mentine Romania pe o traiectorie economica favorabila mediului de afaceri si de investitii?
- Credem ca primul pas este restabilirea unei relatii echilibrate intre stat si mediul de afaceri. Din perspectiva noastra, ca antreprenor activ in domeniul constructiilor publice, vorbim zilnic despre lipsa de predictibilitate: schimbari fiscale peste noapte, finantari intrerupte sau blocate, contracte incheiate cu statul care nu sunt respectate la nivel de plati – toate acestea afecteaza direct functionarea unei companii. Ne dorim un mediu in care deciziile sa nu fie luate in functie de presiuni bugetare de moment, ci pe baza unui plan strategic, stabil si transparent. De exemplu, daca facilitatile fiscale au fost eliminate, intelegem rationamentul macroeconomic, dar ar fi trebuit anuntat si etapizat. Un mediu stabil inseamna si sa poti planifica bugetul anual al companiei fara sa te trezesti cu o sarcina fiscala suplimentara in decembrie, aplicabila din ianuarie.
Un alt aspect important este finantarea proiectelor publice. Nu putem vorbi despre un cadru favorabil dezvoltarii daca autoritatile contractante intarzie platile cu luni intregi, in timp ce companiile sunt asteptate sa-si achite obligatiile fiscale la zi. ANAF nu amana termenele de plata pentru contributii sociale sau TVA, iar noi, ca operatori economici, nu avem niciun instrument legal prin care sa echilibram acest decalaj. In consecinta, un contract public echitabil ar trebui sa asigure, in primul rand, respectarea termenelor de plata asumate. Altfel, intreaga relatie stat-antreprenor devine dezechilibrata – intr-un singur sens.
Ar fi nevoie si de o profesionalizare reala a administratiei publice, in special in zona achizitiilor. Inca vedem proceduri birocratice inutile, interpretari subiective ale documentatiilor si o teama de asumare in evaluare. E nevoie de reguli clare, de evaluari obiective si de oameni care inteleg ce inseamna responsabilitatea in gestionarea fondurilor publice.
Si, de asemenea, ne dorim ca statul sa trateze constructiile ca un domeniu strategic, nu doar ca un executant de lucrari. E nevoie de politici publice coerente: formarea fortei de munca, investitii in inovatie, digitalizare, precum si masuri de protejare a capitalului romanesc. Nu cerem tratament preferential. Cerem doar un parteneriat onest, bazat pe reguli clare, stabilitate fiscala si respectarea angajamentelor asumate. Asta ar insemna un climat economic sanatos, in care investitiile sa poata fi planificate, iar companiile romanesti sa se poata dezvolta corect si sustenabil.
- Care sunt principalele proiecte de cladiri publice si alte constructii speciale la care lucrati in aceasta perioada?
- Ne concentram pe proiecte cu impact social ridicat, precum constructii spitalicesti (unitati medicale noi, reabilitari energetice), cladiri de invatamant (crese, gradinite, scoli), locuinte ANL, reabilitari de monumente istorice, precum si lucrari edilitare (retele, drumuri, utilitati). Acestea reprezinta o componenta strategica pentru dezvoltarea comunitatilor locale si pentru imbunatatirea calitatii vietii populatiei. In paralel, compania urmareste activ oportunitatile din domeniul constructiilor speciale si participa deja la licitatii care vizeaza extinderea portofoliului si catre aceste categorii. La acest moment, portofoliul de proiecte in executie depaseste pragul de un miliard de lei, cu un orizont de implementare ce se extinde pe urmatorii 5-7 ani, in functie de specificul fiecarui contract. Aceasta dimensiune a portofoliului reflecta atat capacitatea noastra tehnica si financiara, cat si angajamentul de a livra proiecte publice complexe, in termenele si conditiile contractuale asumate.
- Ce investitii si obiective aveti planificate pentru dezvoltarea activitatii, in perioada urmatoare?
- Pentru noi, dezvoltarea in actualul context economic presupune nu doar adaptare, ci si capacitatea de a anticipa tendintele din piata si din zona reglementarilor europene. In perioada urmatoare, vizam o directie strategica clara, orientata pe consolidarea operationala, eficienta energetica si alinierea la standardele de sustenabilitate si digitalizare din constructii. Una dintre prioritatile majore este extinderea si modernizarea parcului de utilaje, cu accent pe echipamente eficiente energetic, conforme cu standardele impuse la nivelul Uniunii Europene. Investim intr-un mix de utilaje performante, cu consum redus si emisii scazute, pentru a putea sustine atat cerintele tehnice ale proiectelor viitoare, cat si tranzitia catre un model de constructii mai verde si mai responsabil.
Pe langa echipamente, un obiectiv strategic este cresterea capacitatii de planificare si executie prin digitalizare, iar in acest sens, avem in derulare initiative concrete pentru implementarea sistemului BIM (Building Information Modeling) in cadrul proiectelor. Acest pas ne va permite o mai buna integrare a proceselor de proiectare, executie si management al resurselor, precum si o trasabilitate mult mai clara a activitatilor si deciziilor. Totodata, avem in derulare si certificarea companiei in sisteme de evaluare a performantei energetice si sustenabilitatii cladirilor, precum BREEAM, LEED sau alte standarde similare, intrucat am abordat deja cu incredere proiecte din sfera constructiilor verzi si a cladirilor inteligente, inclusiv cele finantate prin fonduri internationale sau programe cu cerinte tehnice ridicate. Una dintre cele mai mari provocari - si totodata directii de investitie - ramane atragerea si fidelizarea fortei de munca, un proces permanent si dificil in conditiile actualei crize de personal calificat. Dezvoltam parteneriate pentru formare profesionala, mentinem un pachet salarial motivant si investim constant in conditiile de munca, pentru a putea livra in continuare la un standard ridicat.
