BIA IGNATEL ALEXANDRU: Multi beneficiari nu inteleg valoarea practica a unui proiect

Reducerea numarului de lucrari si inclinatia beneficiarilor spre materialele de constructie si finisaj de calitate scazuta sunt principalele efecte negative ale recesiunii, considera arh. Alexandru-Christian Ignatel, coordonatorul biroului individual de arhitectura (BIA) omonim, din Iasi. In opinia sa, analizând dinamica din ultimii ani a domeniului arhitecturii, precum si necesitatea incheierii programelor de finantare europeana existente in 2014, este posibil ca anul viitor sa fie consemnata o crestere usoara a investitiilor.  “Evolutia va fi semnalata mai accentuat in domeniul fondurilor europene destinate obiectivelor turistice/agroindustriale si incubatoarelor de afaceri, in timp ce segmentul rezidential isi va pastra cel mai probabil caracteristicile actuale”, precizeaza arh. Alexandru-Christian Ignatel. In alta ordine de idei, specialistul considera ca principalul aspect negativ al relatiei arhitect - beneficiar este reticenta clientului de a solicita si accepta intocmirea unui Proiect Tehnic de Executie (PTh+DE), care cuprinde toate detaliile necesare bunei desfasurari a lucrarilor. “Cei mai multi beneficiari se multumesc, din considerente economice, sa comande un Proiect de Autorizare (DTAC), plan insuficient pentru o derulare corespunzatoare a lucrarilor, lasând astfel la latitudinea antreprenorului detalii importante de constructie”, evidentiaza reprezentantul biroului de arhitectura. O alta dificultate este aceea ca beneficiarii nu inteleg valoarea practica a unui proiect si necesitatea unei bune colaborari cu echipa de proiectare formata din arhitect si ingineri de specialitate, care sa se transpuna in practica printr-o consiliere adecvata de la primele etape pâna la receptia finala a investitiei. Planurile elaborate in cadrul BIA Alexandru-Christian Ignatel propun individualitatea intr-un context in care se promoveaza tot mai mult proiectele-tip, imobilele rezidentiale conglomerate cu trasaturi identice, dar mai ales volumele arhitecturale si materialele imprumutate din alte zone geografice, fara nicio legatura cu specificul localitatii in care vor fi implementate. “Arhitectura promovata in cadrul biroului propriu incearca sa impuna un specific regional, bazat pe volume care sa se incadreze in mediul construit existent si care sa foloseasca materiale de calitate”, subliniaza Alexandru-Christian Ignatel. Proiectele aflate in lucru in prezent se incadreaza in domeniile locuintelor individuale, pensiunilor agroturistice si cladirilor industriale (hale de productie combinate cu spatii administrative). Referindu-se la dezvoltarea, din punct de vedere arhitectural, a mediul urban in urmatorii ani, arhitectul considera ca orasele trebuie sa profite cât mai mult de existenta fondurilor europene pentru refacerea si extinderea infrastructurii existente. De asemenea, este importanta acordarea unei atentii deosebite restaurarii si reabilitarii cladirilor de patrimoniu, in cazul carora se constata, in ultima vreme, o degradare si o distrugere accentuate. In aceeasi masura, se impune protejarea si extinderea spatiilor verzi atât de necesare in toate orasele, in masura in care se constata o aglomerare urbana tot mai pronuntata, având consecinte nedorite in ceea ce priveste poluarea. “Referindu-ma la mediul rural, pentru a ajuta dezvoltarea acestuia, este necesara extinderea infrastructurii si a utilitatilor necesare (canalizare, alimentare cu apa curenta etc.). Un alt aspect important este aducerea unitatilor de invatamânt prescolar si scolar la un nivel adecvat secolului XXI. Proiectele actuale derulate de autoritati trebuie evident sa fie mai numeroase, pentru a se asigura recuperarea diferentelor care se pot constata foarte usor, printr-o simpla comparare intre mediul rural si cel urban”, conchide arh. Alexandru-Christian Ignatel. Informatii suplimentare, la www.atelieruldearhitectura.ro.