Ordinul Arhitectilor din Romania - Filiala Bucuresti (OAR Bucuresti) propune infiintarea Centrului de Urbanism Bucuresti (CUB), entitate institutionala capabila sa fundamenteze, sa coordoneze si sa monitorizeze dezvoltarea urbana a Capitalei, ce ar putea functiona ca o lege a Bucurestiului. Potrivit arhitectilor, "CUB are drept scop fundamentarea si integrarea strategiilor, politicilor, tacticilor, a programelor cu actiune si a proiectelor de dezvoltare urbana si teritoriala, atat in palierul teritoriului administrativ al municipiului Bucuresti, cat si in teritoriile de influenta ale Capitalei si la nivelul sistemelor urbane pe care le coordoneaza". In ansamblu, prin CUB se propune infiintarea unei institutii publice de interes local, cu personalitate juridica si coordonata de arhitectul-sef al municipiului Bucuresti, cu participarea administratiei publice centrale si locale, a regiilor autonome si organizatiilor profesionale: OAR, Uniunea Arhitectilor din Romania (UAR), Registrul Urbanistilor din Romania (RUR), Asociatia Profesionala a Urbanistilor din Romania (APUR), Asociatia Peisagistilor din Romania (APR), Asociatia Inginerilor Constructori Proiectanti de Structuri (AICPS) etc.Printre atributiile CUB se afla:
- Gestionarea resurselor urbane: gestioneaza o banca de date urbane prin colectarea si prelucrarea informatiilor alfa-numerice si a graficelor specifice, identifica si monitorizeaza resursele de dezvoltare urbana (patrimoniu imobiliar, de prestigiu, resurse sociale, economice, financiare, functional-structurale etc.) si contribuie la realizarea si gestionarea specifica a Sistemului Informatic al Municipiului Bucuresti;
- Reglementarea si optimizarea cadrului legislativ: elaboreaza documentatia tehnica si notele de fundamentare pentru initiative legislative (conexiuni, dezvoltare, infrastructura, mobilitate, obiective de utilitate publica, management urban si teritorial, organizare administrativa, institutii de relevanta regionala etc.), asigura aplicarea specifica a prevederilor legale in domeniu, cu scopul asigurarii unei dezvoltari sustenabile;
- Planificare urbana: elaboreaza studii de analiza si prognoza urbana, documentatii de urbanism, amenajarea teritoriului, coordoneaza strategii de dezvoltare si politici sectoriale integrate spatial si are reprezentanti in comisiile relevante pentru dezvoltarea urbana a Bucurestiului (Comisiile PMB - CTATU, de mediu, de circulatie, ministere etc.) si asigura elaborarea normelor metodologice tehnice si financiare din domeniul specific de activitate (avize pentru consultanta preliminara);
- Asistenta tehnica si consultanta de specialitate pentru administratia publica, dar si pentru persoane fizice si juridice;
- Monitorizarea tendintelor in dinamica dezvoltarii aglomeratiei urbane si zonei metropolitane;
- Implementarea obiectivelor de utilitate publica si a marilor proiecte urbane: intocmeste, alaturi de arhitectul-sef, liste de lucrari necesare, propuneri de teme pentru analize, studii, proiecte, reglementari de dezvoltare spatiala etc.;
- Implementarea conceptului de urbanism participativ: organizeaza in mod curent sesiuni de informare si consultare publica si popularizeaza informatiile obtinute din monitorizarea permanenta a dinamicii urbane;
- Formarea profesionala a specialistilor;
- Reprezentarea administratiei publice locale.
- In ceea ce priveste finantarea proiectului de infiintare a CUB, arhitectii au identificat, ca principale surse, alocatii din bugetul de stat si extrabugetare, precum si ordonatori tertiari de credite.
Bucurestiul a crescut, dar nu s-a dezvoltat
Potrivit specialistilor, infiintarea CUB devine tot mai necesara in contextul in care Bucurestiul a inregistrat, in ultimii ani, cea mai puternica crestere economica din orasele fostului bloc comunist: peste 50% din investitiile straine din Romania si contributii anuale de peste 25% la PIB national. In acelasi timp, traficul din Capitala a crescut excesiv, concomitent cu gradul de poluare, Bucurestiul ajungand pe ultimele locuri in Europa in ceea ce priveste calitatea aerului si nivelul zgomotului, lipsa spatiului public si degradarea patrimoniului construit. In 2016, Capitala a fost nominalizata la categoria "centru istoric in pericol" pe lista World Monuments Watch, din cauza zonelor subdezvoltate si a comunitatilor degradate, a infrastructurii invechite, a centrului istoric cu zone blocate si a numarului foarte mare de cladiri cu risc seismic ridicat.
(foto: Teodora Maftei)
