Bankwatch: Romania nu poate atinge obiectivele climatice fara echitate sociala

- Pentru compania noasta tranzitia energetica nu este doar un proces tehnic de decarbonizare, ci o schimbare sociala profunda, in care echitatea joaca un rol central. Obiectivele climatice ale Romaniei si ale Uniunii Europene, inclusiv neutralitatea climatica pana in 2050 si reducerea substantiala a emisiilor pana in 2030, nu pot fi atinse in mod durabil daca nu sunt corelate cu masuri sociale solide. O tranzitie care ignora vulnerabilitatile comunitatilor risca sa creeze dezechilibre majore, sa adanceasca decalajele intre regiuni si sa alimenteze opozitia fata de politicile de mediu. Din perspectiva noastra, tranzitia justa presupune ca beneficiile procesului de decarbonizare - locuri de munca noi, cladiri eficiente energetic, acces la energie curata si costuri reduse la facturi - sa fie distribuite in mod echitabil, nu doar concentrate in centrele urbane sau in randul regiunilor cu acces mai ridicat la resurse. Romania are un context aparte: regiuni carbonifere care trec prin restructurari industriale, comunitati urbane cu locuinte ineficiente energetic si gospodarii rurale afectate de saracie energetica. Toate aceste realitati trebuie neaparat sa fie luate in calcul in planificarea tranzitiei. Totodata, tranzitia trebuie sa se raporteze si la provocarile din contextul european si mondial: crize energetice, inflatie, socuri geopolitice sau schimbari pe piata muncii. De aceea, consideram ca politicile climatice trebuie insotite de mecanisme clare de sprijin pentru comunitatile vulnerabile, de investitii in recalificare si de dezvoltarea unor alternative economice viabile in zonele afectate in mod direct de procesul de decarbonizare. Viziunea noastra este una in care Romania reuseste sa isi atinga obiectivele climatice fara a lasa pe nimeni in urma. Instrumentele financiare europene - de la Fondul pentru Tranzitie Justa, pana la viitorul Fond Social pentru Clima - reprezinta oportunitati uriase pentru transformarea acestor principii in realitate. Ceea ce lipseste adesea este o planificare coerenta, o colaborare interministeriala activa si eficienta si o abordare participativa, in care autoritatile lucreaza cu cetatenii, sindicatele, societatea civila si mediul de afaceri pentru a construi impreuna o tranzitie care nu doar reduce emisiile, ci si intareste coeziunea sociala. 

 

- Renovarea energetica a cladirilor este cu certitudine una dintre cele mai mari provocari si, in acelasi timp, una dintre cele mai mari oportunitati pentru Romania. Conform datelor cuprinse in Strategia Nationala de Renovare pe termen lung, la nivel national fondul de cladiri numara aproximativ 5,6 milioane de cladiri, unde ponderea celor rezidentiale este de 90%. Patrimoniul de cladiri rezidentiale este unul invechit (doar 6% dintre acestea au fost construite dupa anii 2000), in timp ce 87% din locuinte au fost ridicate in perioada de dinainte de 1990, ignorand standardele minime de eficienta energetica (date din 2019). Conform Eurostat, in 2023, aproximativ 27% dintre persoane locuiau in cladiri care au beneficiat de imbunatatiri ale eficientei energetice in ultimii cinci ani. Ponderea este mai mare in mediul rural (30,5%) decat in orasele mici si suburbii (26,5%) sau marile orase (24,1%). Aceasta diferenta nu indica neaparat ca mai multe locuinte rurale au fost renovate, ci reflecta mai degraba structura gospodariilor si tipologia locuintelor: in rural, locuintele individuale sunt mai usor de renovat integral, iar gospodariile tind sa fie mai mici, ceea ce creste procentul de persoane care beneficiaza de renovari. In orase, blocurile mari si procedurile administrative mai complexe pot incetini renovarea, astfel ca impactul asupra populatiei este mai redus, desi numarul total de locuinte renovate poate fi mai mare. Romania isi propune sa atinga o rata anuala de renovare de 3,39% pana in 2030, cu scopul de a reduce consumul final de energie cu 9% si emisiile de gaze cu efect de sera cu 24% in perioada 2021-2030. Acest obiectiv este setat atat in cadrul strategiei de renovare, cat si in varianta actualizata a Planului National Integrat Clima si Energie. Conform informatiilor disponibile pe site-urile ministerelor, apelurile de proiecte pentru investitiile in reabilitarea termica a cladirilor multifamiliale prin PNRR, gestionate de Ministerul Dezvoltarii, au fost lansate in 2022. In prezent acestea nu mai sunt deschise, ceea ce indica faptul ca contractele au fost semnate si investitiile sunt in plina desfasurare. Cu toate acestea, ritmul efectiv al implementarii nu este inca clar, deoarece nu exista disponibil un raport de progres. In cazul investitiilor similare prin programele operationale regionale, apelurile au fost, de asemenea, deschise si ulterior incheiate. Stadiul efectiv al masurilor de eficienta energetica poate varia de la caz la caz. Prin RePowerEU, investitiile in cresterea eficientei energetice a cladirilor rezidentiale unifamiliale sunt in derulare, depasind etapa de selectie a operatorilor economici care vor implementa masurile. Acest program reprezinta o premiera in Romania, deoarece vizeaza gospodariile vulnerabile din punct de vedere energetic, o categorie care anterior nu a beneficiat de astfel de programe de renovare. Desi Romania dispune de resurse substantiale prin PNRR, REPowerEU si Politica de Coeziune pentru modernizarea cladirilor si cresterea eficientei energetice, viteza implementarii este inca o provocare, atat din cauza procedurilor de licitatie sau a complexitatii documentatiilor, cat si a lipsei de personal calificat. 

- Daca in orasele mari proiectele de reabilitare termica se deruleaza intr-un ritm mai constant, in comunitatile vulnerabile barierele sunt mult mai vizibile. Cel mai des intalnit obstacol este lipsa cofinantarii: pentru multe gospodarii din mediul rural sau din cartiere marginalizate, chiar si o contributie modesta la proiect este imposibil de sustinut. La aceasta se adauga lipsa de capacitate administrativa - multe primarii au doar unul sau doi angajati care gestioneaza toate proiectele, fara expertiza specifica. Pe langa problemele financiare si administrative, exista si bariere de incredere. In Sibiu, de exemplu, oamenii au refuzat sa se inscrie intr-un program de renovare pentru ca au circulat zvonuri ca banii nu sunt cu adevarat nerambursabili si ca vor trebui restituiti ulterior. Lipsa unei comunicari clare face ca astfel de programe sa fie privite cu suspiciune. Alte blocaje apar, frecvent, la elaborarea documentatiilor tehnice si la obtinerea avizelor, procese birocratice care dureaza mult si descurajeaza administratiile locale sa aplice. In plus, Romania nu are inca o baza de date unitara si actualizata cu privire la starea cladirilor, ceea ce face imposibila o planificare strategica. In lipsa acestor informatii, prioritizarea se face adesea arbitrar si reactiv, nu pe baza unui plan national coerent. 

- Rolul nostru este sa fim un partener de incredere pentru comunitatile care, altfel, nu ar avea o voce in acest proces. In Valea Jiului, de exemplu, am colaborat direct cu administratiile locale si organizatiile locale pentru a identifica tipul de investitii care aduc beneficii reale oamenilor: de la reabilitarea termica a cladirilor publice si locuintelor, pana la dezvoltarea de energie regenerabila la scara mica, prin comunitati de energie. Un exemplu concret este analiza realizata in Petrosani (2024), unde am evaluat situatia la nivelul unui cartier si am modelat scenarii de investitii pentru reducerea saraciei energetice. Studiul a demonstrat ca lucrarile de eficientizare energetica, precum izolarea termica a blocurilor, pot reduce consumul anual al unei gospodarii cu aproximativ 70%, scazand semnificativ facturile si amprenta de carbon. In plus, am inclus solutii privind modernizarea instalatiilor de incalzire si apa calda, dar si programe de retehnologizare a dotarilor interioare. In plus, oferim sprijin tehnic pentru primarii, astfel incat acestea sa poata naviga mai usor prin birocratia fondurilor europene, dar si analize independente care arata unde se duc banii publici si ce impact au. In acelasi timp, sprijinim comunitatile afectate sa participe activ la consultari publice si sa isi faca vocea auzita, iar in situatii extreme le facilitam si suport juridic. Prin aceste instrumente, ne asiguram ca tranzitia energetica nu se face ignorand nevoile reale ale comunitatilor, ci se deruleaza impreuna cu ele, astfel incat beneficiile sa ajunga acolo unde este cea mai mare nevoie. 

- Chiar si in acest context dificil, exista exemple de buna practica care arata directia corecta. In unele orase, primariile au reusit sa combine fonduri locale cu resurse din PNRR pentru renovari integrate: nu doar reabilitarea termica a anvelopei, ci si integrarea de panouri fotovoltaice si sisteme inteligente de management al energiei. Rezultatul este dublu - reducerea facturilor si a emisiilor, dar si cresterea calitatii vietii locatarilor. 

Totodata, in continuarea studiului nostru despre reducerea saraciei energetice in Petrosani, ne dorim sa organizam si un forum deliberativ. Prin intermediul evenimentului ne propunem sa construim o punte reala intre autoritati si oameni si sa ascultam punctele de vedere ale cetatenilor municipiului privind investitiile necesare si prioritatile comunitatii. 

Un alt exemplu este proiectul DoItSmarter, unde au fost testate solutii digitale inteligente (senzori, termostate si monitorizare in timp real) pentru optimizarea consumului in locuinte sociale, cu rezultate replicabile la scara mai larga. 

- In perioada urmatoare, prioritatile noastre se concentreaza pe trei directii majore. Prima este finalizarea procesului de elaborare a Planului National Social pentru Clima (PNSC), aflat in responsabilitatea Ministerului Investitiilor si Proiectelor Europene. Acest document strategic va planifica investitiile necesare pentru protejarea gospodariilor ca urmare a intrarii in vigoare a noului sistem de comercializare a emisiilor de carbon ETS2. Mai mult decat atat, suntem implicati si in identificarea noilor prioritati nationale pentru viitorul cadru financiar european multianual 2028-2034. In general, vom continua monitorizarea investitiilor dedicate procesului de decarbonizare, astfel incat fondurile europene sa ajunga acolo unde este cea mai mare nevoie. De asemenea, vom monitoriza constant felul in care aceste fonduri sunt folosite si vom semnala orice risc de alocare ineficienta sau de excludere a categoriilor vulnerabile. A doua directie este sprijinirea comunitatilor din regiunile carbonifere aflate in tranzitie. Valea Jiului si Gorjul au nevoie de planuri de reconversie economica credibile, care sa nu fie doar documente pe hartie. Vom continua sa lucram alaturi de parteneri locali pentru a identifica proiecte concrete. A treia directie vizeaza incurajarea participarii cetatenilor la procesul decizional si asigurarea transparentei. Fara incredere publica, tranzitia energetica risca sa fie perceputa ca o impunere externa. De aceea, vom continua activitatile pentru informarea cetatenilor si sustinerea organizatiilor locale. Doar asa putem transforma tranzitia energetica dintr-un concept abstract intr-o realitate care imbunatateste viata oamenilor. 

- Atat autoritatile, cat si sectorul constructiilor trebuie sa inteleaga ca eficienta energetica nu este o obligatie birocratica, ci o oportunitate strategica pentru Romania. Autoritatile au responsabilitatea de a crea un cadru stabil si predictibil, cu reguli clare, proceduri simplificate si instrumente financiare adaptate, inclusiv pentru gospodariile cu venituri reduse. In lipsa unor scheme flexibile, foarte multi cetateni raman exclusi din acest proces, iar obiectivele nationale de decarbonizare devin imposibil de atins. De cealalta parte, sectorul constructiilor are nevoie sa investeasca serios in calificarea fortei de munca si in adoptarea de tehnologii moderne. Romania nu isi poate permite sa faca renovari superficiale care, in cativa ani, sa nu mai corespunda standardelor europene. Eficienta energetica trebuie privita ca un motor de dezvoltare economica, sociala si climatica si pentru asta e necesar sa construim un parteneriat real intre autoritati, mediul privat si comunitati.