Cantitatea de materii reciclate intrate in economiile lumii creste usor si depaseste 7,3 miliarde de tone, dar, pe fondul exploatarii galopante de resurse si materii prime virgine, indicele global de circularitate continua sa scada si ajunge la 6,9%, potrivit raportului Circularity Gap 2025, realizat de Deloitte si Circle Economy Foundation. Acest dezechilibru este accentuat de faptul ca o cantitate semnificativa de materii virgine neregenerabile ajunge la groapa de gunoi ca parte a unor categorii de deseuri considerate greu reciclabile, asa cum sunt deseurile industriale grele, bunurile de larg consum cu durata redusa de utilizare, vehiculele scoase din uz sau materialele de constructie. Acestea insumeaza aproape o cincime (18,1%) din totalul materiilor folosite la nivel global, iar in scenariul in care cele cu potential de reutilizare ar fi reciclate si reintroduse in productie, indicele global de circularitate ar putea creste pana la 25% chiar si fara a reduce consumul total de materii, mai arata studiul. Constructiile raman un sector-cheie in economia masurilor de stimulare a circularitatii, furnizand in prezent cea mai mare cantitate de materii secundare (49,6%). Totusi, potentialul este inca slab exploatat, dat fiind ca, in prezent, numai 22% din deseurile din constructii sau demolari ajung sa fie reciclate, iar, odata transformate in materie secundara, cele mai multe sunt folosite sub forma de agregate cu valoare mica de intrebuintare. Pe locul al doilea, deseurile industriale (deseuri metalice, namoluri, deseuri chimice, resturi si ambalaje industriale s.a.) contribuie cu 44% si au o rata de reciclare de 41%. La mare distanta, deseurile menajere contribuie cu numai 3,8%, iar deseurile speciale (deseuri medicale, deseuri periculoase sau deseuri electronice) au o pondere de doar 2,6% in totalul materiilor secundare.
„Raportul explica pragmatic cauzele declinului global al indicelui de circularitate. Practic, este vorba despre faptul ca efortul in crestere de a gestiona «curat» deseurile nu tine pasul cu ritmul in care economiile lumii continua sa exploateze resurse virgine. Pe de alta parte, devine evident ca abilitatea si totodata responsabilitatea de a deturna aceasta tendinta tine de aliniere si cooperare intre autoritati si industrii. Schimbarea incepe cu reglementare si cu stimulente care sa sustina activitatile de colectare si reciclare, astfel incat materiile secundare sa devina accesibile atat din perspectiva lanturilor de aprovizionare, cat si din cea a preturilor. Provocarile nu lipsesc, insa beneficiile exista, iar experienta noastra in asistarea clientilor in transformarea operatiunilor in sens circular ne spune ca ele apar relativ rapid. As aminti in primul rand optimizarea costurilor, diminuarea amprentei de mediu si, cel putin la fel de important, cresterea angajamentului in randul angajatilor si al clientilor”, a declarat Adrian Teampau, Director, taxe indirecte si economie circulara, Deloitte Romania.
Studiul mai arata ca activitatile de extractie s-au triplat la nivel global in ultimii 50 de ani, atingand recent pragul de 100 de miliarde de tone. In lipsa unor masuri de contracarare a acestei tendinte, pana in 2060 este de asteptat o crestere cu inca 60%. Efectele sunt resimtite nu doar in cadrul ecosistemelor naturale si al lanturilor de aprovizionare, ci si in perpetuarea si aprofundarea unor dezechilibre de ordin socioeconomic. De exemplu, amprenta materiala per capita (adica volumul de materii utilizate calculate pe cap de locuitor) din statele cu economii consolidate este de 24 de tone anual, adica de sase ori mai mare decat cea din tari in curs de dezvoltare. In schimb, statele prospere gazduiesc mai putin de o cincime din populatia globala. De exemplu, doar Uniunea Europeana si SUA consuma jumatate din materiile la nivel global, desi, impreuna, gazduiesc doar 10% din populatia lumii. 
"Cifrele prezentate in editiile succesive ale raportului Circularity Gap ancoreaza foarte convingator ideea ca tranzitia sustenabila nu poate fi privita ca un plan de rezerva, nici ca o obligatie care tine mai degraba de companiile mari decat de actorii mai mici ai pietei. Cu atat mai putin este cazul sa o privim ca pe un impediment pentru crestere. Dimpotriva, economiile si societatile se schimba intr-un ritm fara precedent, iar urmarirea criteriilor ESG in cadrul afacerii tine de capacitatea de a construi predictibilitate si rezilienta, indiferent de profilul si dimensiunea organizatiei. In Romania, pachetul de propuneri Omnibus in sfera sustenabilitatii scoate de sub incidenta CSRD peste 90% dintre companiile vizate initial. Dar aceasta schimbare nu ar trebui sa induca descurajare in materie de green, ci, din contra, este un ragaz binevenit pentru o analiza temeinica, cu ghidaj specializat, a operatiunilor, pentru alinierea eficienta a obiectivelor de business cu cele de sustenabilitate si pentru informarea si instruirea angajatilor", a declarat Ovidiu Popescu, Partener, Deloitte Romania, Lider al practicilor de energie si sustenabilitate Deloitte South Eastern Europe.
