USP: Guvernele nationale pot face industria constructiilor durabila si circulara

Pe fondul crizei actuale generate de noul coronavirus si al tuturor implicatiilor ecomomice ale acesteia, a fost aproape uitata o alta problema arzatoare – si anume cea a schimbarilor climatice, care afecteaza viata cotidiana a tuturor, observa expertii institutului de marketing USP. Inainte de pandemie, sustenabilitatea se bucura de o atentie sporita atat din partea guvernelor, cat si a publicului larg. O dovada concludenta in acest sens este constituita de Acordul de la Paris, precum si de numeroasele initiative legislative pe tema respectiva, consemnate in majoritatea statelor din Europa. In tot acest fenomen complex, din motive obiective, industria constructiilor a ocupat permanent o pozitie centrala, in special datorita faptului ca impactul activitatii sale este extrem de vizibil pentru toata lumea. Exista estimari conform carora mai mult de 20% din emisiile totale de dioxid de carbon sunt generate de industria constructiilor. Mai mult, aceasta consuma o serie de resurse valoroase, precum si o cantitate importanta de energie conventionala. Din fericire, tot mai multe companii din sectorul materialelor au adoptat sau sunt pe cale sa adopte strategii coerente in ceea ce priveste sustenabilitatea, insa ramane de vazut in ce masura solutiile propuse vor fi utilizate in proiectele reale. Un studiu recent indica faptul ca 4 din 10 arhitecti sustin ca primesc cereri explicite legate de respectarea principiilor dezvoltarii durabile de la beneficiari dispusi sa investeasca in asemenea obiective, numarul celor care inregistreaza doar solicitari informale fiind similar (aceasta indicand doar interesul/curiozitatea, dar nu si alocarea de fonduri). Desigur, din punct de vedere geografic se manifesta un grad ridicat de eterogenitate: cel mai mic interes pentru sustenabilitate se consemneaza in Polonia (22% dintre beneficiari solicita astfel de informatii), iar cel mai mare in Olanda (54%), urmata indeaproape de Belgia (52%). Din punctul de vedere al antreprenorilor, 45% dintre cei activi la nivel comunitar afirma ca beneficiarii doresc sa dezvolte astfel de proiecte, din nou cea mai buna evolutie consemnandu-se in Olanda, Belgia si Franta. Mai mult decat atat, interesul pentru economia circulara (axata pe reciclare) este chiar mai mic decat cel manifestat pentru sustenabilitate, din nou arhitectii afirmand ca 70% dintre clientii lor nu sunt deloc preocupati de asemenea aspecte – fapt ce indica o anumita respingere. Cu toate acestea, imbucurator este faptul ca, la o analiza mai atenta, se poate observa cu usurinta un trend puternic ascendent al proiectelor bazate pe economia circulara, ceea ce denota ca specialistii din proiectare sunt direct implicati in promovarea unei astfel de abordari. Perspectiva este similara si prin prisma antreprenorilor. In perioada urmatoare, este de asteptat si de dorit ca guvernele statelor membre sa-si asume un rol mult mai activ in proces si sa sustina prin mijloace legislative specifice procesele de reciclare. Pentru informatii suplimentare, click aici