La cateva saptamani de la instaurarea primelor masuri de relaxare, activitatea economica pare sa fie in crestere in majoritatea tarilor europene. Cu toate acestea, la aproximativ doua luni dupa China, aceasta recuperare treptata si partiala nu va sterge efectele izolarii asupra cresterii globale.In acest context, Coface prognozeaza ca recesiunea din 2020 (o scadere de 4,4% a PIB-ului mondial) va fi mai puternica decat cea din 2009. In ciuda recuperarii preconizate in 2021 (+5,1%) - presupunand ca nu va exista un al doilea val de pandemie a coronavirusului - PIB-ul ar ramane cu 2-5 puncte mai scazut in SUA, zona euro, Japonia si Regatul Unit, comparativ cu nivelul din 2019.
Lipsa unei reveniri rapide se datoreaza in principal urmatorilor factori: incertitudinea persistenta cu privire la evolutia pandemiei care duce la o crestere a economiilor precaute in gospodarii si anularea investitiilor in afaceri, dar si natura irecuperabila a pierderilor de productie in unele sectoare (in special activitati de service si materii prime utilizate drept combustibil). Masurile luate de bancile centrale au contribuit la stabilizarea pietelor financiare din aprilie, in special in tarile din Europa de Vest, contribuind astfel la mentinerea capacitatilor de productie ale unor companii, in principal prin cresterea datoriilor. Cu toate acestea, ele amana, de asemenea, ajustari ale angajarilor si a problemelor cu fluxurile de numerar ale companiilor.
In ciuda masurilor de sprijin public, cresterea insolventelor deja evidentiate in barometrul Coface anterior (primul trimestru 2020) va afecta probabil toate principalele economii mature: SUA (+43%), Regatul Unit (+37%), Japonia (+24%), Franta (+21%) si Germania (+12%). Totusi, multe economii emergente (+44% in Brazilia, +50% in Turcia) vor fi, de asemenea, afectate de consecintele economice ale masurilor de carantina, precum si de scaderea veniturilor din turism, a remitentelor lucratorilor expatriati si a veniturilor legate de exploatare de marfuri, ale caror preturi au scazut.
Pe langa transport, pandemia slabeste in continuare sectoarele care erau deja vulnerabile anul trecut: automotive, metale, comert cu amanuntul si confectii textile. Cresterea accentuata a insolventelor reflecta o evolutie ascendenta a riscului de credit corporativ pe termen scurt (6 pana la 12 luni).
Majorarea a riscului de tara, evaluata de Coface (folosind date macroeconomice, financiare si microeconomice), este reflectata de 71 de retrogradari ale riscurilor de tara, adica putin peste 40% dintre economiile acoperite la nivel mondial. In ceea ce priveste evaluarile riscurilor sectoriale, aproximativ 40% dintre cele 13 sectoare de afaceri din 28 de tari evaluate de Coface (reprezentand 88% din PIB-ul global) au fost retrogradate. In mod surprinzator, transportul este sectorul cel mai afectat in contextul actual, urmat de automotive si retail, care erau deja intr-o pozitie slaba inca de anul trecut. La celalalt capat al spectrului, industria farmaceutica si, in mai mica masura, produsele agro-alimentare si TIC sunt cele mai rezistente.
